Ultimele două luni au scos la iveală, parcă mai mult ca oricând, cât de putred și ineficient este sistemul în România, dar și nivelul degradant la care societatea a ajuns.
Ca o trecere în revistă, pornind de la subiectul aflat în trend în aceste zile, vom încerca să punem în perspectivă toate evenimentele petrecute în ultima perioadă și modul în care au acționat autoritățile și guvernul, dar și modul în care societatea a reacționat la aceste evenimente.
De curând, preocuparea națională numărul unu este problema consumului de droguri, atât în rândul tinerilor cât și al adulților.
De o parte, avem tabăra autorităților și a politicienilor, iar de cealaltă parte avem tabăra "poporului" inapt să discearnă diferența dintre cei care consumă substanțe interzise și cei care fac trafic cu astfel de substanțe.
Toată atenția este îndreptată spre pedepsirea consumatorilor, în timp ce nimeni nu vorbește despre combaterea traficului de droguri și despre cum au ajuns acei oameni să cadă pradă unor substanțe care le-au "furat" mințile.
Politicienii profită de accidentele nefericite din ultima perioadă, în care au fost implicate mai multe persoane aflate sub influența substanțelor interzise, și vin cu discursuri și măsuri care nu fac decât să agraveze situația, sau, în cel mai bun caz, să fie absolut fără efect.
România se confruntă cu o rețea foarte puternică de trafic de droguri, dar când vine vorba de trafic, se aplică "omerta", toată lumea evită subiectul, de parcă drogurile ar crește pe marginea drumului, ca ciupercile după ploaie, și unii mai naivi le consumă sub o formă sau alta.
Se încearcă adoptarea a fel și fel de măsuri absolut cretine, cu scopul, chipurile, de a combate consumul de droguri, dar adevărata miză este de fapt distragerea atenției de la adevăratul vinovat, statul.
Nu este vina consumatorilor, în mare parte, că se întâmplă astfel de tragedii. Este vina statului și a celor care ar trebui să se ocupe de combaterea traficului de droguri. Dacă nu există droguri pe piață, nu există consum, iar drogurile care vor putea fi cumpărate ar fi atât de scumpe, că numai o parte extrem de bogată a societății ar avea acces la astfel de substanțe, nu ca acum, când aproape toată lumea are acces la astfel de substanțe la prețuri de bilet de metrou. Prin destructurarea rețelelor de traficanți rezolvi, astfel două probleme, traficul de droguri și consumul acestora.
Deci să fie clar, statul este adevăratul vinovat pentru cei care umblă drogați necontrolat pe străzi și provoacă victime. Cât despre rețelele de traficanți, orice ar declara vreun reprezentat al statului despre dificultatea destructurării acestor rețele, vă minte. Autoritățile știu foarte bine cine sunt marii traficanți de droguri, cum sunt aduse în țară și cum sunt distribuite prin interpuși anumitor dealeri, iar la o anumită perioadă de timp mai arestează câte un amărât prins cu câteva sute de grame, iar cei cu zecile, sutele și miile de kilograme sunt lăsați în pace. O mare parte din acești bani ajung în campaniile electorale și la cei ar fi trebuit să combată astfel de fenomene. Ei se fac că sunt pe urmele traficanților și traficanții se prefac că stau ascunși în gaură de șarpe.
În tabăra cealaltă, avem, din păcate, partea majoritară și slab educată a societății, care-i condamnă tot pe consumatori, în loc să-i compătimească și să le ofere sprijinul moral, măcar, dacă nu o pot face financiar.
Nu doar politicienii poartă vina în acest context, ci și societatea are partea ei. Într-adevăr, statul este principalul vinovat, dar nici societatea nu este departe. După cum foarte bine știm, somnul națiunii naște monștrii. Deci, nu-i suficient doar ca fiecare să-și vadă de treabă și să-și urmărească propriul interes, fără implicare colectivă, mai devreme sau mai târziu, toți vor fi victimele propriei nepăsări.