top of page
Poza scriitoruluiglobalteleorman

România, cobaiul marilor puteri. Cât reprezintă banii cash din totalul banilor aflați în circulație.



Am făcut o documentare bazată pe surse credibile externe, în care vom lămuri așa-zisa problemă a banilor cash.

Pe fondul ultimelor scandaluri din spațiul public românesc privind limitarea plăților cash, având ca pretext combaterea evaziunii fiscale, societatea s-a inflamat destul de tare. Pe lângă măsurile extrem de proaste luate de guvern, mai există o tabără a conspiraționiștilor care manipulează informațiile în scopul denigrării unor super puteri, în favoarea altor puteri de pe continentul Eurasiei.


Capitolul 1: Ce procent reprezintă banii cash din totalul banilor aflați în piață la nivel mondial?

Ei bine, clasificarea banilor este mult mai complexă de atât, având diferite moduri de clasificare, dar ne vom rezuma strict la două categorii. Prima categorie, atenție, considerată aproape irelevantă, M0, reprezintă totalul banilor cash, fizici, aflați în circulație. Cealaltă categorie, M3, reprezintă totalul banilor pe care nu-i poți observa fizic, de exemplu banii din conturi, dar și pe cei cash.

Ca o comparație între cele două, la nivelul anului 2022, pentru că 2023 nu s-a încheiat încă și nu putem avea date clare, la nivel global existau în circulație aproximativ 50 de trilioane de dolari, însemnând peste 50.000 de miliarde de dolari, o sumă inimaginabilă. Din toată această sumă, doar 8.3%, aprox. 4,15 trilioane de dolari, 4.125 de miliarde de dolari, reprezintă banii cash aflați în circulație. Deci, putem concluziona foarte clar din acest exemplu că banii cash nu reprezintă nici pe departe o amenințare cu privire la evaziunea fiscală.


Capitolul 2: Se urmărește eliminarea cash-ului la nivel mondial?

Multe specimene conspiraționiste, că nu le putem numi altfel, propagă informații false cum că "Oculta" vrea să ne scoată cash-ul, pentru că se vrea controlul total.

Ca să înțelegeți cum stă treaba, trebuie să fiți conștienți că majoritatea conspirațiilor sunt bazate pe jumătăți de adevăr, de aceea sunt și periculoase.

Așadar, începând cu ultimii 20 de ani și până în prezent tranzacționarea banilor este în scădere, dar asta nu pentru că cineva a limitat cu forța aceste tranzacții. Specialiștii economici din diferite locuri de pe planetă au concluzionat că avansul tehnologic a făcut ca tot mai mulți oameni să opteze pentru tranzacțiile bancare. De exemplu, multora le este mult mai ușor să-și achite facturile și datoriile direct de pe computer sau mobil, decât să se deplaseze personal la locația fiecărei entități către care are de plătit o sumă de bani. Totodată, foarte mulți oameni se simt mult mai în siguranță având un card la ei și o sumă considerabilă în cont, decât având o sumă mare de bani în portofel. Dacă o persoană predispusă la încălcarea legii vede că ai mulți bani în portofel, riști să fii atacat pentru a fi deposedat de bani. Dacă tu plătești cu cardul, persoana respectivă nu știe dacă tu ai o sumă mică sau o sumă mare pe card și nici nu-ți poate folosi cardul, dacă te deposedează de acesta, pentru că nu are acces la codul PIN.

Totuși, specialiștii susțin cu fermitate că banii cash nu ar trebui să dispară prea curând, având o marjă de eroare de minim 100 de ani. Lumea este prea distanțată socioeconomic și astfel s-ar ajunge la un dezastru umanitar. Mai mulți specialiști susțin că, pentru a putea elimina definitiv banii cash, este nevoie ca fiecare om de pe planetă să poată avea acces oricând, oriunde în lume, la orice tranzacție care-i poate satisface o nevoie. În foarte multe locuri de pe planetă nu există nici măcar electricitate, iar unii oameni sunt plătiți cu mai puțin de 2 dolari pe zi, ori, în aceste condiții, nu se poate pune problema eliminării cash-ului, până ce restul problemelor cu adevărat importante nu sunt rezolvate.

De cealaltă parte, oamenii trebuie să fie vigilenți, deoarece unele entități vor încerca să forțeze limitarea plăților cash, din diferite motive economice sau politice. Toate aceste tentative nu pot reprezenta decât o încălcare a vieții private și a libertății de a alege. Statele tuturor țărilor din lume au obligația de a crea facilități pentru oameni, astfel încât să fie alegerea lor dacă vor să cheltuiască mai mulți bani cash, sau prin sistemele bancare.

Așadar, stați liniștiți că nu se vor scoate banii cash, dar, totuși, fiți vigilenți și manifestați-vă când statul încearcă asta.


Capitolul 3: România, cobaiul marilor puteri.

Măsurile guvernului României, de a limita plata cash-ului, nu sunt întâmplătoare, iar România nu este singura țară cobai. Fie că vorbim de puterile Occidentale, la pachet cu SUA, fie că vorbim de puterile Est-Orientale, țările care au avut conducători slabi au ajuns cobaiul marilor puteri.

Într-un fel, când marile puteri, indiferent de tabără, nu se mai satură de supremație și încep să-și piardă dominația, acestea vor încerca diferite măsuri de limitare de drepturi și libertăți, sau de control exagerat al populației.

Astfel, țări precum România pot ajunge foarte ușor pe post de cobai, în sensul că se încearcă limitarea unor drepturi ale populației, pentru a vedea care este punctul fierbinte și până la ce nivel pot aplica anumite măsuri.

Aceste lucruri sunt într-un fel normale, mai ales că România depinde financiar de puteri externe, fiind îngropată în datorii de conducători slabi. Orice mare putere va încerca să-și consolideze dominația și va face asta pe propriul popor, numai după ce vor fi sigure că au avut succes în alte state cobai, dependente economic. Exemplele sunt nenumărate, de la peste și gripe care lovesc în gospodăriile și afacerile oamenilor, făcându-i să-și orienteze puterea de cumpărare către lanțurile alimentare străine, la interzicerea unor măsuri de dezvoltare, sub pretextul încălcării unor tratate agreate anterior, care pot fi oricând renegociate prin compensarea unor măsuri.

În fond, măsurile luate de guvernanți nu sunt decât eșecul unui stat incapabil să combată evaziunea fiscală și, drept urmare, caută să recupereze banii lipsă tot de la cei care sunt cetățeni responsabili. Toți specialiștii susțin că orice măsură de taxare, impozitare sau limitare a libertății populației, nu va face decât să încurajeze și mai mult populația să găsească alternative în evitarea contribuției la stat, dacă statul nu oferă ceva la schimb pentru acei bani. De exemplu Germania, o țară cu impozit similar țării noastre, are infrastructură rutieră, sistem medical dezvoltat, siguranţă sporită, sistem de educație consolidat, etc., oamenii știu pentru ce sunt impozitați. România nu oferă nimic la schimb pentru aceeași cotă de impozitare.


Capitolul 4: Cine sunt cei mai mari dușmani ai țării, cei interni sau cei externi?

În ultimii ani, au apărut tot mai multe persoane care caută un vinovat extern, care dictează totul. Însă, de cele mai multe ori, aceste teorii ale conspirației au succes în națiunile slab dezvoltate, care au sistemele de educație la pământ. De cele mai multe ori, totul se rezumă la alegerea oamenilor. Este alegerea oamenilor dacă aleg să cumpere de la o corporație sau de la un producător local. Este alegerea oamenilor dacă aleg să cheltuiască bani cash sau prin tranzacții bancare, după caz. Este alegerea oamenilor dacă acceptă o nedreptate sau nu. Oamenii au diferite moduri de a răspunde unor măsuri care sunt împotriva nevoilor lor, dar pentru asta trebuie să fie uniți și să militeze toți pentru aceeași cauză. Nu poți ieși în stradă împotriva defrișărilor, dacă nu ieși să protestezi pentru implementarea unui program național de plantare, de exemplu. Fiecare manifest trebuie să aibă o cauză și un efect. Încă un exemplu concret este cel al grevei profesorilor. Odată ce au obținut unele revendicări, nu au mai ieșit în stradă pentru alte categorii bugetare și invers. Dacă profesorii ar fi ieșit și pentru polițiști, iar polițiștii ar fi ieșit pentru medici, etc, și invers, puterea de a produce o schimbare în sistem ar fi fost mult mai mare.

Așadar, marile puteri, conducătorii noștri, își permit să forțeze mâinile care-i îmbogățesc, fix pentru că oamenii acceptă asta.

În concluzie, este nevoie de o informare corectă, de implicarea tuturor și de un scop comun, dacă vrem să schimbăm ceva. Nu este suficient doar să votăm odată la 4 ani și să așteptăm ca lucrurile să se schimbe în bine. Cele mai mari drepturi s-au obținut prin manifestul constant al mulțimilor.


În zilele următoare, vom publica un articol despre controlul populației și despre "zeii" dezbinării.

Sperăm că acest articol v-a fost de folos.

185 afișări0 comentarii

Yorumlar


Post: Blog2_Post
bottom of page